Nov 5, 2008

Porto Ze Viana - Corumba

Am avut ocazia sa calatoresc in Brazilia cu un vas de pasageri ... si nu numai ... din "portul" Porto Ze Viana pana la Corumba, un orasel jerpelit aflat la granita cu Bolivia. Pentru ca vasele circula cu o precizie aproape nemteasca, statul s-a decis sa construiasca niste cladiri pe post de "sali de asteptare" dotate cu loc unde sa-ti intinzi hamacul (a se intelege 2 bare de fier intre care poti intinde hamacul), bucatarie, toaleta ... evident fara apa curenta si electricitate. In mod normal nu e o tragedie sa petreci 3 zile intr-un port, cat a trebuit sa asteptam noi pana sosea vasul care mergea la Corumba - datorita bunei organizari a excursiei - dar nu era si cazul nostru. "Portul" se rezuma la o casuta (prima poza), unde-si facea aparitia seful de port, cand sosea vreun vas si asa zisa sala de asteptare, construita pe un teren usor ridicat, fiind inconjurat de ape din toate partile. Practic am stat 3 zile pe o insulita fara apa si curent si cu provizii destul de limitate. In sala de asteptare am dat peste 2 oameni simpatici, unul care lucra ca supraveghetor la o ferma aflata la 70 km de port si care-si astepta tractorul sa vina sa-l ia (apa de juma' de metru - 1 metru nu reprezenta un obstacol serios pentru tractoarele de acolo, cu conditia sa nu se strice) si un subaltern de-al lui. Am aflat ca isi asteapta tractorul de vreo 3 saptamani si nu pareau deloc stresati ca acesta nu soseste. Erau perfecti adaptati situatiei - isi spalau hainele, povesteau, seara cantau pe langa un ceai sau cafea fierbinte ... si se uitau pe laptop la pozele facute cu aparatul compact. Nu tre' sa zic, ca nu te astepti ca intr-un asemenea loc uitat de lume un localnic sa-si scoata laptopul - cu Windows Vista - si sa-ti arate cu mandrie pozele facute de el. Din fericire aveau o barca si au fost foarte amabili sa ne-o imprumute sa vizitam imprejurimile. 2 zile au trecut foarte lejer, vreme buna, plimbare cu barca, dar a treia zi s-a schimbat vremea - am aflat ca o furtuna tropicala poate sa se declanseze in 5 minute in conditii de cer perfect senin - si sufla un crivat ore in sir de-ti inghetau oasele in tine. A patra zi dimineata a sosit si vasul - face exclusiv ruta Corumba - Porto Ze Viana timp de 2 zile in amonte si o zi retur in aval. Timp de 3 zile nu am vazut picior de om acolo, cu exeptia colegilor din sala de asteptare, dar cand a sosit vaporul au inceput sa soseasca ca lacustele oamenii pe tractoare - ba sa-si ridice marfa sosita, ba sa trimita marfa in Corumba, ba sa calatoreasca la Corumba. Ulterior am aflat ca exista o comunicatie radio intre ferme si vasele care circulau pe rau. Vasul avea 2 clase - jos (la clasa a 2-a) puteai sa-ti intinzi hamacul printre butoaiele de combustibil si diferite marfuri transportate si cu niste oi sub tine, iar sus la clasa 1 - puteai sa optezi intre hamacul intins, dar fara oi si marfa sub tine, si cabine (incaperi de 2x2m cu 3 paturi etajate, saltea trecuta de prima tinerete, cearsafuri murdare si rupte si cu mici surprize pe post de gandaci in ele). Surpriza a fost mancarea inclusa in pret, destul de buna de altfel, orez cu carne, mate si cafea dimineata, mic dejun "continental". Vasul reprezenta singura solutie viabila de transport, in afara avioanelor de dimensiuni mici pentru cei cu buzunarul gros, intre fermele aflate de-a lungul raului si oras. Vorba "ies un pic si eu in oras" are aici cu totul alte valente - un pic putand insemna vreo 4 zile dus-intors. Nu recomand aceasta calatorie celor cu probleme de somn - motorul diesel haraind sub tine nu e tocmai silentios plus ca se zgaltaia tot vasul cand acesta torcea mai tare. Nici patul nu era tocmai stabil, se balanganea la orice inclinare a vasului. Sosirea in Corumba a fost o adevarata usurare ... plus ca s-a indreptat si vremea ... erau premisele unei continuari fericite ... sau nu.
Update #1 - pozele cu om vs. oaie reprezinta "marinarii" in incercarea de a indupleca oaia sa urce in vas. Da, e vorba de oile de la clasa a 2-a la pachet cu proprietarii hamacelor de deasupra lor. Si tin sa multumesc pe aceasta cale oilor pentru capusa cu care m-au "incaltat"

No comments:

Post a Comment