Nov 12, 2008

Porto da Manga

Am pornit la amiaza din Corumba, dar inainte sa parasim orasul ne-am decis sa urcam cu masina pe muntele din apropiere, unde se afla o copie a statuii lui Isus de la Rio de Janeiro. Se pare ca exista cateva sute de copii ale acesteia prin toata Brazilia ... in concluzie brazilienii ori sunt foarte religiosi ori le plac copiile.Dupa vreo 10 km de drum asfaltat intram pe Estrada Parque Pantanal do Sul, drum deloc asfaltat, chiar de pamant cu pietre. Drumul e relativ bunicel, dar dupa vreo 20 de km apare prima surpriza - drumul este inundat de apa pe o distanta de cateva zeci de metri. Cine a fost in Pantanal stie ca in perioada ploioasa anumite drumuri sunt inundate oamenii circuland cu masini de teren (unele chiar monstruoase) sau cu camioane, care nu sunt afectate de apa de juma' de metru. Noi am fost la sfarsitul sezonului ploios - inceputul sezonului uscat, cand deja drumurile ar fi trebuit sa fie uscate. In nord pe Transpantaneira nu am avut asemenea probleme, toate drumurile erau perfect uscate, dar se pare ca in sud apa se retrage mai lent. Dupa o mica inspectie decidem sa incercam sa trecem, apa avand doar vreo 10-20 cm. Zis si facut. Scenariul se repeta de mai multe ori ... masina rezista. Ajungem la un pod, nimic nou pana aici, dupa pod drumul e din nou inundat drumul, nici asta nu mai e o noutate, dar de data asta apa de pe drum pare sa fie chiar curgatoare. Apele prin care am trecut pana atunci nu erau curgatoare, pur si simplu drumul era la un nivel mai inferior si apa l-a inundat. Nu avem alta solutie, trebuie sa trecem. Viteza 1 si incepem traversarea. Apa era mai adanca decat ne gandeam si avea o forta destul de mare, impingea masina in mod continuu spre marginea drumului. Motor ambalat la maxim, deja haraind puternic, roata acoperita de apa, dar cu chiu cu vai reusim sa trecem. Iese ceva fum din motor si avem apa de vreo 5 cm in interiorul masinii. Mobilizare generala sa salvam bagajele puse pe jos si sa scoatem apa din masina. Si sa nu uitam ... masina rezista. Tot respectul pentru Volkswagen. Colegul de drum promite ca la intoarcerea acasa sa scrie o scrisoare de multumire celor de la VW pentru modul in care a facut fata masina traversarii apei. Ne continuam drumul ... evident prin alte zone inundate, dar astea au devenit deja o obisnuinta ... si ajungem la inca una, dar de data asta pe o lungime de sute de metri si nu se intrevedea unde se termina apa. Daca tot am ajuns pana aici, nu ne vom impotmoli chiar acum ca si tiganul la mal ... vorba aia. Traversam chiar lejer, apa nefiind adanca, apa din nou in masina, dar pe unde a intrat poate se si iasa si nu ne mai chinuim cu scoaterea ei. Ajungem in Porto di Manga, un satuc uitat de lume cu maxim 20 de case din lemn construite pe piloni la o inaltime considerabila. Prietenii stiu de ce. Saracie mare, caini subnutriti si plini de raie, masini de epoca, vase ruginite - cam la asta se rezuma Porto di Manga. Dar, cum se intampla si in alte locuri, acest satuc adaposteste si o Pousada (un fel de motel/hotel), constructie moderna din beton cu doua corpuri de cladire, camere multe si bine dotate, restaurant - unde se distra deja un grup de turisti occidentali (oameni cu portofelul mai gros). Langa pousada magazin universal (apartinea tot de pousada ... probabil primul business al proprietarului) cu bere rece si vreo 3 mese de plastic, unde deja localnicii petreceau. Dupa ce ne-am instalat in camera ne-am decis sa ne alaturam localnicilor si sa lasam occidentalii sa petreaca in restaurant. Tuica s-a terminat demult, dar ne-am refacut proviziile de alcool, Pitu fiind o bautura foarte ieftina. Intr-un magazin obisnuit poti cumpara o sticla de Pitu de 1L cu 5 USD, iar in Sao Paolo la duty free cu 25 USD!!! Am baut bere cu ei, am ascultat adevarata muzica braziliana, unii au si dansat cu localnicele. Ne-am culcat usor afumati ... dar mai bogati spiritual ... nu-i asa?

2 comments:

  1. absolut superbe! pe cand vii si cu ceva peisaje de-ale noastre? sincer cu gandul asta am re-deschis blogul... ca poate gasesc ceva autohton :)

    ReplyDelete
  2. prea curand nu. Am cam ramas in urma cu postarile, abia sunt la jumatatea pozelor din Brazilia si urmeaza Austria, ... P-acasa fac doar niste ture cu bicicleta in jurul Clujului, dar in ultima vreme am fost cam lenes, dar si foarte ocupat.

    ReplyDelete